Zeci de percheziții la persoane bănuite că păcăleau clienții unor bănci prin metoda „smishing”

Polițiștii au efectuat ieri dimineața aproape 60 de percheziții la per­soa­ne bănuite de înşelăciune şi ope­ra­ţiuni financiare frauduloase. Persoa­nele în cauză foloseau metoda „smishing”, care a luat amploare în România în ultimul an.

Mesaje
„Poliţiştii au pus în aplicare 58 de mandate de percheziţie domiciliară, într-un dosar penal privind comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi efec­tuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fiind utilizat modul de operare „smishing””, a anunţat IGPR. Persoanele cercetate au transmis mesaje text, prin care informau per­soanele vătămate că pe contul bancar ar avea o plată în aşteptare către un comerciant, fiind îndrumaţi să apeleze un număr de telefon asociat cu banca. Ulterior, persoanele în cauză ar fi obţinut datele cardurilor bancare, pe care le-ar fi folosit pentru a efectua tranzacţii frauduloase.
Activitatea infracţională a vizat cli­enţi de la mai multe unităţi bancare din România.

Ce este „smishing”
Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori în 2023 în comparaţie cu anul anterior, potrivit unei analize realizate de ING Bank şi sendSMS. Cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar, industria de curierat şi serviciile de telecomu­nicaţii.
În primele luni ale acestui an, în 75 la sută din cazurile de smishing, s-a în­cercat furtul de identitate prin utili­zarea unei etichete personalizate (nu­mele expeditorului) pentru a induce în eroare utilizatorii că mesajele sunt trimise de diferite companii.
La nivel global, 39 la sută dintre con­sumatori s-au confruntat cu cel puţin o încercare de înşelătorie prin SMS în 2023, potrivit unui studiu realizat de Mobile Ecosystem Forum (MEF), aso­ciaţie comercială din industria tele­comunicaţiilor. Atacurile de tip smishing sunt asemănătoare cu cele de phishing, dar folosesc mesaje SMS pentru a înşela potenţialele victime. În majoritatea cazurilor, utilizatorii tre­buie să acceseze un link şi ajung pe un site web fals, creat special pentru a sustrage detalii confidenţiale (cum ar fi datele cardului sau de autentificare în aplicaţia bancară). În alte cazuri, utilizatorilor li se cere să instaleze pro­grame malware pe dispozitivele lor mobile. Potrivit analizelor sendSMS din ultimii trei ani, cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar (56 la sută), industria de curierat (25 la sută) şi serviciile de telecomunicaţii (15 la sută). (A.N.)

Articol preluat de pe mesagerulhunedorean.ro