Retezatul oferă oaspeţilor săi o mulţime de motive pentru a-l explora, iar unul dintre ele sunt defileurile – porţile de intrare în ţinutul faimos pentru lacurile glaciare şi pentru şirul de vârfuri proeminente care veghează asupra uriaşelor întinderi de păduri sălbatice.
Văile tăiate de râuri reprezi care se strecoară printre versanţii prăpăstioşi oferă imagini impresionante. Deasupra lor se înalţă stânci intimidante, împodobite de pădurea „aprinsă” de culorile toamnei. Pe crestele înguste care mărginesc defileurile Retezatului oamenii nu şi-au putut clădi aşezări şi drumuri, nu au putut urca cu animalele, iar pădurile au fost lăsate să le ocupe în voie de-a lungul timpului. Satele s-au întins până la intrarea în munţi, pe văile râurilor.
Singură, Cetatea medievală Colţ a rămas ca un turn de veghe pe una din stâncile de la intrarea în defileul Râuşorului. De aici, pe măsură ce călătorii înaintează prin pădure urcând pe marginea prăpastiilor, terenul devine din ce în ce mai neospitalier. Potecile de munte dispar, iar stâncile uriaşe ies ca nişte colţi uriaşi de piatră din inima pădurii. Cele mai spectaculoase defileuri ale Retezatului urcă spre Lacul Gura Apelor, Cârnic şi Râuşor.
Drumul Judeţean 685 Râu de Mori – Lacul Gura Apelor – Poiana Pelegii (Parcul Naţional Retezat), asfaltat până la barajul Gura Apelor a fost înfiinţat în anii ´70, în timpul lucrărilor la hidrocentrala şi barajul din Retezat.
Este singurul drum pe care călătorii pot ajunge cu autoturismul până în „inima” Parcului Naţional Retezat, la Poiana Pelegii, în locul de unde pornesc mai multe trasee montane spre lacurile glaciare şi spre vârfurile cele mai înalte ale masivului şi spre partea nordică a Retezatului.
Şoseaua de la poalele Retezatului urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori ale Ţării Haţegului pe o distanţă de circa 30 de kilometri, strecurându-se prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor.
De aici, traseul spre Poiana Pelegii (1.600 de metri) continuă pe un drum forestier de circa 20 de kilometri, dificil de parcurs cu autoturismul, care străbate Valea Lăpuşnicului, afundându-se în sălbăticie, până în apropierea locului de campare din Parcul Naţional Retezat.
Râuşor se află la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg, în masivul Retezat, iar accesul spre staţiune este posibil prin comuna Râu de Mori. Ultimii zece kilometri ai traseului spre Râuşor încep de la marginea satului Suseni, unde se află Cetatea Colţ şi Mănăstirea Colţ.
De aici până în Râuşor, şoseaua (DJ 686) străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, traversând locuri atractive pentru liniştea şi frumuseţea lor. În Râuşor sunt câteva zeci de cabane şi case de vacanţă, iar iarna pot schia pe două pârtii de schi. Din zona de agrement, turiştii pot porni pe mai multe trasee spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului. Iarna, turiştii vin aici pentru a se bucura de atmosfera de pe munte şi de pârtiile de schi şi sanie din Râuşor.
Şi ultimii 20 de kilometri ai drumului spre Cabana Pietrele din Masivul Retezat, locul din care pornesc traseele montane cele mai populare din Parcul Naţional Retezat, oferă oaspeţilor săi o mulţime de motive să facă popasuri pentru a-i admira împrejurimile, cu atât mai mult în zilele de toamnă, când pădurile şi păşunile sunt împodobite într-o mare varietate de culori calde.
Traseul spre „poarta” de intrare în Retezat, de la Cârnic, porneşte din satul Ohaba de sub Piatră, unde Drumul Naţional 66 Haţeg – Petroşani se intersectează cu drumul judeţean care traversează satele Sălaşu de Jos, Sălaşu de Sus, Mălăieşti şi Nucşoara şi se afundă apoi în sălbăticie, pe valea Sibişelului, care se strecoară printre versanţii abrupţi, acoperiţi de păduri.
Drumul este asfaltat până în apropiere de popasul Cârnic, locul de la limita Parcului Naţional Retezat, unde oaspeţii muntelui sunt nevoiţi să îşi lase maşinile în parcare şi să îşi continue excursia pe jos.
La circa 15 minute de Cârnic, se află cascada Lolaia, una dintre atracţiile Parcului Naţional Retezat, iar după circa o oră şi jumătate de mers pe jos, pe acelaşi drum forestier, turiştii ajung la refugiul Pietrele sau, pe un alt traseu, la cabana Genţiana.
comentarii
Leave a Reply