Comisarul-șef Traian Berbeceanu, cel care urmează să fie șeful de Cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela, poate primi certificatul ORNISS, cel care îi oferă accesul la informații secret de stat. Fostul șef al BCCO Alba nu este în nicio situație de incompatibilitate prevăzută de legea care 182/2002, privind informațiile clasificate, și nici de HG 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale a informațiilor clasificate în România.
Ieri, imediat după anunțul ministrului de Interne, Marcel Vela, cu privire la numirea lui Traian Berbeceanu în funcție, jurnalistul Victor Ciutacu a aruncat în spațiul public ideea că acesta nu ar putea să dețină certificat ORNISS.
„L-am suspectat până acum – pe nedrept, bag seama – pe Vela, dacă nu de bun-simț provincial, măcar de spirit de autoconservare. Sper să-l facă și pe Godină secretar de stat. Și pe mini-girafa blănoasă Pablo secretar general.
P.S. Îi dă Securitatea certificat ORNISS inculpatului pentru corupție? Și, dacă nu, îl leagă la ochi ministrul, când vin hârtiile alea nasoale de la băieți?”, a scris Victor Ciutacu pe Facebook.
Potrivit site-ului instituției Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), situațiile de incompatibilitate sunt clare. Traian Berbeceanu, achitat în primă instanță de toate acuzațiile aduse de foștii colegi de la DIICOT Alba Iulia, nu este condamnat penal și nu are antecedente penale. Acesta și-a dovedit nevinovăția în fața magistraților ÎCCJ, iar foștii săi anchetatori au fost condamnați la ani grei de închisoare. Deși procesul se află încă în fază de apel.
Mai jos, prevederile legale care guvernează accesul la informații secret de stat.
HG 585/2002 (art. 157 – art.170):
Următoarele situaţii imputabile atât solicitantului cât şi soţului/soţiei sau concubinului/concubinei reprezintă elemente de incompatibilitate pentru acces la informaţii secrete de stat:
a) dacă a comis sau a intenţionat să comită, a fost complice, a complotat sau a instigat la comiterea de acte de spionaj, terorism, trădare ori alte infracţiuni contra siguranţei statului;
b) dacă a încercat, a susţinut, a participat, a cooperat sau a sprijinit acţiuni de spionaj, terorism ori persoane suspectate de a se încadra în această categorie sau de a fi membre ale unor organizaţii ori puteri străine inamice ordinii de drept din ţara noastră;
c) dacă este sau a fost membru al unei organizaţii care a încercat, încearcă sau susţine răsturnarea ordinii constituţionale prin mijloace violente, subversive sau alte forme ilegale;
d) dacă este sau a fost un susţinător al vreunei organizaţii prevăzute la lit. c), este sau a fost în relaţii apropiate cu membri ai unor astfel de organizaţii într-o formă de natură să ridice suspiciuni temeinice cu privire la încrederea şi loialitatea persoanei.
Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul sau de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.
După efectuarea verificărilor, în termenele menţionate mai sus, ADS va comunica, în scris (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 20) la ORNISS, avizul privind acordarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii clasificate.
In termen de 7 zile lucrătoare de la primirea răspunsului de la autoritatea desemnată de securitate, ORNISS va decide asupra acordării certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii secrete de stat şi va comunica acest fapt unităţii solicitante (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 21).
Decizia privind avizarea eliberării certificatului de securitate/autorizaţiei de acces va fi luată pe baza tuturor informaţiilor disponibile şi va avea în vedere:
a) loialitatea indiscutabilă a persoanei;
b) caracterul, obiceiurile, relaţiile şi discreţia persoanei, care să ofere garanţii asupra:
– corectitudinii în gestionarea informaţiilor secrete de stat;
– oportunităţii accesului neînsoţit în compartimente, obiective, zone şi locuri de securitate în care se află informaţii secrete de stat;
– respectării reglementarilor privind protecţia informaţiilor secrete de stat din domeniul său de activitate.
Adresa de comunicare a deciziei ORNISS se realizează în trei exemplare, din care unul se transmite unităţii solicitante, iar al doilea instituţiei care a efectuat verificările.
Povestea certificatului ORNISS, pe care Berbeceanu l-a deținut, iar DIPI i l-a retras
Dezvăluiri incredibile au fost făcute de comisarul-șef Traian Berbeceanu, din interiorul Poliției Române. Toate aceastea au fost scrise în cartea sa, „Radiografia unei mârșăvii judiciare”, o carte care va cutremura întreg sistemul bolnav, din care fac parte nu doar polițiști buni, ci și cei puși în funcții de conducere pentru servilismul de care dau dovadă față de clasa politică. Un sistem parazitar, în care polițiștii care încurcă clasa politică sunt dați la o parte, devenind indezirabili.
Traian Berbeceanu este unul dintre ofițerii devenit indezirabil și dat la o parte de sistemul cangrenat al Poliției Române. În cartea sa, comisarul-șef povestește cu lux de amănunte totul, iar unul dintre pasajele cărții-document vizează relația Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), din cadrul MAI, cu politicienii. DIPI este exact structura care se poate opune acordării certificatului ORNISS, adică autorizația de acces la informații clasificate, unui ofițer de poliție. Adică, exact structura care, într-o secundă, poate face dintr-un ofițer operativ, unul tras pe linie moartă.
„(…) Un polițist nu poate să avanseze în carieră dacă DIPI se opune și nu are vreo șansă să ocupe funcții de conducere importante fără avizul DIPI. Această structură poate, într-o clipă, să pună punct carierei unui polițist, fără a oferi vreo explicație, fără a da socoteală în fața nimănui! Nici măcar în fața legii!
Astfel, cei de la DIPI sunt cei care fac propuneri cu privire la oportunitatea acordării certificatului ORNISS pentru fiecare lucrător din poliție. Dacă ei nu vor, certificatul nu îți este acordat sau prelungit, fără vreo explicație. Dacă aceștia vor, certificatul îți este retras. Odată pierdută autorizația de acces la informații clasificate, cariera ta de polițist operativ s-a încheiat, ești tras pe linie moartă.
În toate situațiile expuse mai sus, DIPI se pronunță prin „note“ cu caracter de documente clasificate. În conținutul acestora sunt înscrise aspecte de cele mai multe ori neadevărate sau neverificate, iar polițistul care face subiectul acestor informații nu are vreodată posibilitatea să cunoască adevăratele motive pentru care nu a fost promovat, a fost retrogradat, nu i s-a acordat salariul de merit ori nu i s-a prelungit autorizația ORNISS. Răspunsul pe care-l va primi mereu va fi: «Nu au vrut cei de la DIPI».”, scrie comisarul-șef Traian Berbeceanu.
Fostul șef al BCCO Alba Iulia susține că a observat ani la rând relațiile dintre lucrătorii „doi și-un sfert” și politicieni. Aceștia din urmă sunt numiți de Traian Berbeceanu „zei” și spune despre ei că hotărau în ceea ce privește conducerea structurilor teritoriale ale DIPI.
„În întreaga mea carieră am urmărit cu multă atenție evoluția în teritoriu a acestei structuri. Am observat direct relațiile dintre lucrătorii „doi și-un sfert“ și mediul politic. Polițiștii agreați de câte un prefect sau de vreun președinte de consiliu județean, de vreun senator ori vreun deputat aflat la putere, erau polițiști buni, care puteau accede în funcții de conducere. Polițiștii care, prin activitățile lor, încurcau clasa politică, deveneau indezirabili. Era cumva firesc, pentru că liderii politici, „zeii“, hotărau și în ceea ce privește conducerea structurilor teritoriale ale DIPI!
Invariabil, odată cu schimbarea puterii politice, cei nou-veniți amenințau cu reorganizarea sau chiar cu desființarea DIPI, recunoscând unanim modul ticălos în care aceștia funcționau. La foarte scurt timp însă, „zeii“ înțelegeau că ar putea să folosească DIPI în interes propriu, doar prin mici schimbări și ajustări operate la vârf. În rest, ceilalți din structură păreau buni, gata oricând să-i ajute să rămână „zei“”, mai scrie Traian Berbeceanu.
Traian Berbeceanu este, poate, printre puținii polițiști care a reușit declasificarea notelor referitoare la persoana sa. Printr-un proces, e adevărat, dar a reușit să demonteze toate cele scrise de DIPI, la înțelegere cu anchetatorii DIICOT, spune el, cei care i-au pus la cale un întreg dosar. În urma procesului judecat pe fond, comisarul-șef Traian Berbeceanu a fost declarat nevinovat, iar anchetatorii săi au fost condamnați la închisoare pentru represiune nedreaptă.
„(…)Șansa mea a fost faptul că judecătorii completului erau extrem de hotărâți să afle adevărul. Au solicitat celor de la DIPI să transmită „notele referitoare la Berbeceanu“, iar, ulterior, apreciind că sunt utile cauzei, au dispus declasificarea acestora. Așa cum era firesc, mi s-a asigurat în acest fel posibilitatea reală de a-mi exprima punctul de vedere în privința aspectelor înscrise în acestea.
Practic, mi s-a dat șansa să dovedesc că notele aveau conținut mincinos, că au fost întocmite în deplină înțelegere cu anchetatorii DIICOT și că au fost structurate în același mod ticălos în care Mureșan construise acuzațiile mincinoase împotriva mea.”, mai spune fostul șef al BCCO în cartea sa.
Articol preluat de pe ziardehunedoara.ro
Leave a Reply