Incredibilă superficialitate! O decizie a judecătorului de Cameră Preliminară din Deva a ajuns după 18 zile la procurorul de caz din Bucureşti. Este vorba despre cazul tentativei de omor din 24 mai 2015, faptă comisă de un aşa-zis „activist de mediu” pe Râul Alb. După cum spuneam şi în episodul anterior, e vorba de un dosar în care instituţiile unui stat mafiot (definit astfel de la cel mai înalt nivel) nu se dau în lături de la nimic pentru a proteja o grupare infracţională.
Altfel nu se explică cum e posibil ca o tentativă evidentă de omor să fie „cercetată” timp de aproape cinci ani înainte de a trimite dosarul la instanţa de fond, în condiţiile în care o astfel de faptă este soluţionată cu o sentinţă definitivă în cel mult doi ani.
Încă o frână în drumul spre instanţa de fond
La data de 23 septembrie 2019, ultimul procuror de caz (pentru că au fost trei), a trimis dosarul în instanţă. Despre abuzurile, fărădelegile şi manipulările care s-au petrecut pe parcursul anilor de cercetare am mai scris în ediţia din 5 decembrie (vezi articolul „CAD MINCIUNILE TALIBANILOR DE MEDIU. Procurorii nevoiţi să admită: La Râul Alb, violenţele au izbucnit după tentativa de omor”) şi vom mai scrie. Deocamdată, însă, ne vom referii la cele mai recente aberaţii care tărăgănează artificial drumul dosarului către instanţa de fond. În decembrie 2019, după amânări repetate a pronunţării, judecătorul de cameră preliminară trimite dosarul nr. 2481/97/2019/al înapoi la procuror din motive privind pretinse neregularităţi ale rechizitoriului. Juriştii consultaţi de noi spun că motivele ar fi neîntemeiate, cum de altfel concluzionează şi procurorii Secţiei de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte. Decizia judecătorului de cameră a fost luată în şedinţa din 19 decembrie 2019. „În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul va comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se arată în soluţia pe scurt publicată pe portalul instanţei. Dar comunicarea între instituţiile „statului de drept” funcţionează mai greoi ca pe vremea poştalioanelor când vine vorba de anumite cazuri…
Bambilici cu dosarul tentativei de omor
După 18 zile, pe data de 6 ianuarie 2020, Romulus-Dan Varga, procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi dă seama că ceva nu e în regulă cu comunicarea dintre instituţii şi purcede la o mini-anchetă din proprie iniţiativă. „Reţinând că până în prezent (6 ianuarie 2020) nu a fost comunicată încheierea, am procedat azi, data de mai sus, la efectuarea de verificări la compartimentele Grefă şi Arhivă ale Secţiei de Urmărire penală şi Criminalistică, constatând că: – la 23.12.2019 au fost primite la grefa Secţiei de Urmărire penală şi Criminalistică încheierile din 09.12.2019, 18.12.2019 şi 19.12.2019, pronunţate de Tribunalul Hunedoara – Secţia Penală în cauza înregistrată sub numărul 2481/97/2019/al; cu ocazia primirii, pe adresa însoţitoare a hotărârilor a fost aplicată dispoziţia rezolutorie olografă a procurorului şef serviciu al Serviciului de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Secţiei de Urmărire Penală și Criminalistică, prin care s-a dispus arhivarea materialului la urma dosarului nr. 277/P/2015, acesta nefiindu-i repartizat spre analiză procurorului, pentru a putea dispune în conformitate cu prevederile art. 354 alin. 3 din Codul de procedură penală. În consecinţă, văzând rezoluţionarea eronată de ataşare la urma dosarului a încheierilor menţionate, dispun repartizarea lor procurorului de caz Mihai-Eduard ILIE, pentru analiză şi propuneri”, se arată în comunicarea procurorului şef. Cu acest prilej, judecătorul de cameră este informat că procurorii îşi menţin dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor. Următorul termen este la data de 30 ianuarie 2020.
Scandalul de pe Râul Alb. Tentativa de omor
Fapta s-a petrecut în ziua de 24 mai 2015, la ora 13, în apropierea localităţii Coroieşti, judeţul Hunedoara, lângă şantierul unei microhidrocentrale. Era o zi de duminică, iar acolo au ajuns şase activişti de mediu sub pretextul documentării unor pretinse defrişări pe Râul Alb, subiect complet neadevărat după cum s-a dovedit printr-o sentinţă definitivă. De asemenea, trebuie precizat că descinderea aşa-zişilor activişti survine după o perioadă de peste şase luni în care investitorul Mihalache Bocea a fost hărţuit cu plângeri şi petiţii, şi linşat mediatic în presa ONG-istă, motiv pentru care a închis voluntar şantierul până la clarificarea situaţiei în instanţă. Acest detaliu era cunoscut de activiştii care au provocat scandalul de pe Râul Alb, după cum reiese din rechizitoriul procurorilor. Tentativa de omor s-a petrecut la câteva secunde după ce a ajuns în şantier Bocea împreună cu câţiva săteni din Coroieşti. Unul dintre „activişti”, Andrioni Alin Constantin, a trecut cu maşina peste Mihalache Bocea, după care şoferul a fugit de la locul faptei. (În mod inexplicabil, şoferul fugar nu a fost niciodată testat cu etilotestul şi nici nu i s-au recoltat probe biologice, deşi a recunoscut în faţa anchetatorilor că a chefuit în noaptea precedentă la Pensiunea Retezat.)
Tele-justiţia îşi face datoria în statul mafiot
Organele de cercetare penală au ajuns la faţa locului după o jumătate de oră de la săvârşirea faptei la ora 13:30, unde au găsit nealterate urmele producerii tentativei de omor. În acele momente martorii din ambele grupări aveau imaginea proaspătă şi clară a evenimentului şi au fost sinceri, prezentând exact aşa cum s-au desfăşurat evenimentele. Situaţia s-a schimbat radical după ce a început la televizor Tele-Justiţia. Filmările editate, trunchiate şi contrafăcute avantajos pentru activişti au fost transmise şi difuzate la unele posturi de televiziune şi pe reţelele de socializare. Când au ajuns la sediul Poliţei Haţeg pentru audieri, localnicii din Coroieşti erau deja condamnaţi de opinia publică: nişte “brute” care au bătut cu bestialitate agenţi de mediu şi jurnalişti străini. Această imagine este întreţinută şi azi de talibanii mediului, deşi trei procurori foarte binevoitori cu ei au fost obligaţi să admită că scandalul a fost provocat de aşa-zişii activişti de mediu, iar adevărata victimă este Mihalache Bocea care se află şi acum, după aproape cinci ani, într-un scaun cu rotile.
EXTRA
Jocuri murdare în dauna României
După cum probabil aţi sesizat, mereu apare câte o vietate care dă peste cap investiţiile româneşti şi blochează şansa României de a intra în rând cu ţările lumii civilizate. Gândacul Croitor pune în dificultate cel mai mare proiect de infrastructură al României din acest moment, Autostrada care leagă Ardealul de Regat (Pitești – Sibiu, 122 km). Câteva familii de lilieci aflate într-o grota din apropierea Devei au întârziat cu trei ani finalizarea lucrărilor la Lotul 4 de pe Autostrada Deva – Lugoj. În numele Pinului Negru de Banat, 30 de protestatari au blocat construirea unui drum naţional. În cazul de faţă – Scandalul de pe Râul Alb, „activiştii” mediului au fost gata să facă moarte de om de dragul racului de ponor care, chipurile, ar putea să dispară dintr-o aşa-zisă vale „virgină”. Aproape de fiecare dată se discută despre ultima pădure/ vale/ văgăună „virgină” din Europa. (Chiar aşa, cum de numai în România au rămas virginităţile astea? Şi ce credibilitate pot avea europenii care ne servesc lecţii de ecologism după ce şi-au creat confortul lor occidental?) De fapt, aceste poveşti cu impact emoţional manipulează grosolan opinia publică. Sunt poveşti inventate şi folosite cu scopuri bine definite de oameni instruiţi, iar scopurile nu servesc interesele României. Şi românii au început să se prindă că sunt traşi pe sfoară de nişte şarlatani care „îi fac” de lacrimi şi de bani în numele unui mediu curat.
Leave a Reply