Sute de oameni au ajuns, duminică dimineață, la Mănăstirea Prislop, aflată în sărbătoare. Ziua de 13 septembrie este dedicată Sfântului Ioan de la Prislop, călugărul canonizat în 1992 ca sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Pustnicul Ioan a trăit la Prislop în urmă cu cinci secole şi a săpat singur o chilie în stâncă, în pădurea din apropierea bisericii. A murit însă înainte de a termina de dăltuit fereastra chiliei, împuşcat de vânătorii care l-au confundat cu un animal sălbatic.
„Se spune că un tânăr pe numele Ioan, din satul Silvaşul de sus – în hotarul căruia se afla şi Sf. Locaş – a părăsit casa părintească, s-a închinoviat în obştea călugărilor de le Prislop, ducând o viaţă aleasă de rugăciune, împletită cu munca şi săvârşirea de fapte bune. După un număr de ani, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, ca la 500 metri de mănăstire, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ (Silvuţ), unde şi-a săpat singur cu mari nevoinţe, o chilie de piatră, cunoscută până azi sub numele de “chilia” sau iarăşi “casa sfântului”. Aici şi-a petrecut restul zilelor în neîncetate rugăciuni şi ajunări, întocmai ca marii nevoitori întru cele duhovniceşti din primele veacuri creştine. Dar a fost voia lui Dumnezeu ca viaţa lui îmbunătăţită să se sfârşească prea devreme. Spune tradiţia populară că pe când îşi făcea o fereastră la chilia lui, doi vânători de pe versantul celălat al prăpastiei l-au împuşcat, fără să ştie cine era. Aşa s-a săvârşit din viaţă Cuviosul Sihastru sau Sfântul Ioan de la Prislop”, îl descria Mircea Păcurariu, autorul cărţii “Sfinţi Români”, ediţia 1987. Chilia călugărului a devenit unul dintre locurile de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii.
Și ziua de 14 septembrie este importantă pentru mănăstire. Este zi de hram la Prislop, de Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi este sărbătorită amintirea a două evenimente deosebite: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înălţarea ei solemnă în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la perşi, în anul 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusa¬lim.
Mănăstirea Prislop, unul dintre cele mai vizitate locuri istorice din vestul ţării, datează din secolul al XIV-lea, şi a devenit un mare loc de pelerinaj datorită duhovnicului Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. Arsenie Boca a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş. În zilele de sărbătoare, mii de pelerini în mănăstirea din Ţara Haţegului, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca.
comentarii