Duminică, Avram Iancu va fi comemorat în cimitirul bisericii din Țebea, devenit complex muzeal. În 10 septembrie s-au împlinit 148 de ani de la moartea „Crăișorului Munților”, dar festivitățile de la mormântul lui Avram Iancu au fost programate să aibă loc în 13 septembrie.
Serbările Naționale – Țebea 2020 vor fi marcate printr-un ceremonial militar şi religios, urmat de depuneri de coroane la mormântul lui Avram Iancu, iar spectacolul folcloric şi târgul anual nu vor avea loc. „Serbările Naţionale – Ţebea 2020 reprezintă un eveniment religios la care pot participa cel mult 500 de persoane, care trebuie să respecte purtarea permanentă a măştilor, distanţarea fizică de 1,5 metri, fără a fi necesare scaune cu distanţare la 2 metri, ca în cazul desfăşurării unor evenimente culturale. Evenimentul este programat să se desfăşoare într-un ritm în care nu se vor crea aglomerări, interacţiuni mai mari de 15 minute”, se arată în Planul de măsuri sanitare pentru organizarea Serbărilor Naţionale – Ţebea 2020, prezentat de Instituţia Prefectului – Judeţul Hunedoara.
Avram Iancu a murit în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, aflată în vecinătatea satului Ţebea. Cel supranumit „Crăişorul munţilor“ avea la moartea sa doar 48 de ani, iar istoricii susţin că în ultimii ani din viaţă era bolnav şi prefera să rătăcească prin satele muntenilor din Apuseni, nedespărţit de fluierul cu care doinea. „Pieri în 1872 în tinda casei unui sărac din Baia de Criş, a unui covrigar. De aici îl aduseră, ca pe atâţia alţii din Baia de Criş, care n-au o biserică şi un cimitir acolo, la Ţebea. Şi lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând şi se înnoiesc într-una“, scria istoricul Nicolae Iorga.
Satul Ţebea, aflat la opt kilometri de Brad, traversat de Drumul Naţional 76 Deva – Oradea, păstrează unul dintre cele mai cunoscute obiective din Ţara Zarandului, Panteonul Moţilor. În cimitirul bisericii din Ţebea, mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simeon Groza, lideri ai românilor în timpul Revoluţiei din 1848 – 1849, au devenit locuri de pelerinaj la Serbările Naţionale organizate în fiecare toamnă. În jurul lor au fost ridicate monumente şi cruci comemorative pentru eroii din Războiul de Independenţă al României, din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Mai mulţi stejari au fost plantaţi de-a lungul timpului în vecinătetea lor, însă cel mai faimos dintre ei a rămas Gorunul lui Horea. Este vechi de peste 400 de ani şi se spune că sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moţi. Ilustrații publicate de ziarele maghiare, în anul 1858 și 1867 dezvăluiau cum arăta locul emblematic din Țara Zarandului în urmă cu mai mult de un secol și jumătate, când faima sa îi era datorată lui Horea. Sub Fagul Popii, cum era numit Gorunul lui Horea, liderii răsculaților din toamna târzie a anului 1784 au plănuit revolte sângeroase ale moților împotriva nobilimii maghiare. Răscoala condusă de Horea s-a răspândit cu repeziciune în satele din Țara Zarandului și din ținuturile Devei și Hunedoarei, însă a ocolit Țebea. Nici în timpul revoluției din Transilvania anilor 1848 – 1849, nu au fost ucideri în Țebea, informau „Ziarul Duminical” în 1858, și revista ungară „Patria și străinătatea”, din 1867, în relatări despre Țebea.
comentarii