Lotul 3 al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva a fost inaugurat în urmă cu două săptămâni, după șase ani de la semnarea contractului între statul român și constructorii spanioli.
A fost așteptat cu nerăbdare de români, însă problemele din jurul lui sunt departe de a fi rezolvate. Cea mai importantă dintre ele vizează accesul pe autostradă al autotrenurilor, circulaţia autovehiculelor cu masa peste 7,5 tone fiind interzisă. În timp ce mulți dintre șoferii camioanelor s-au declarat discriminați de o astfel de decizie, localnicii comunelor traversate de autostradă între localitățile Ilia și Holdea se plâng că nu au scăpat de disconfortul creat de mașinile grele care circulă pe Drumul Național (DN) 7 Deva – Arad și DN 68 A Ilia – Lugoj. „Felul în care s-a decis deschiderea autostrăzii este o bătaie de bataie de joc față de localnici. Prin satele de pe DN 7 trec acum camioanele și autocarele cu aproape 100 de kilometri pe oră, nestingherite de mașinile care mergeau încet. Ne temem că se vor întâmpla accidente grave. Oamenii nu pot traversa drumul național, nefiind nici treceri de pietoni suficiente în localtăți, iar șoseaua arată ca un drum de curse. O altă provblemă pe care mulți sătenii vor să o reclame este faptul că panourile fono-absorbante ale autostrăzii, din zona localității Câmpuri Surduc lipsesc. Sunt locuri unde s-au pus câteva paravane, dar este insuficient. Nu avem liniște din cauza zgomotelor asurzitoare ale mașinilor care circulă cu până la 200 de kilometri pe oră pe autostrada unde sunt restricții de viteză la 80 kilometri pe oră. Traseul e trece practic prin grădinile noastre, iar zgomotele sacadate ne dau impresia că parcă tot timpul se izbește cineva de casa noastră”, se plânge Ștefan, un tânăr din localitatea Câmpuri Surduc, comuna Gurasada, traversată de DN 7.
De cealaltă parte a Autostrăzii A1 și a râului Mureș, locuitorii comunelor Dobra și Lăpugiu se confruntă cu probleme similare cauzate de camioanele de pe DN 68 A, la care se adaugă cea starea proastă a drumului național și faptul că nodul rutier construit la Grind (Dobra) a rămas închis. „Acest punct de ieșire de pe autostradă la Grind a rămas închis, deși era foarte util localncilor. Dacă am fi beneficiat de el, nu ar mai fi trebuit să mergem pe drumul național, printre camioane și gropi. Nouă nu ne-a ușurat viața deschiderea autostrăzii, așa cum speram. Tot pe DN 68 A trebuie să circulăm”, spune Cristian, un localnic din Tisa (comuna Burjuc), care face naveta la locul de muncă din Deva.
Deși a fost una dintre lucrările complexe de pe Autostrada A1, punctul de întoarcere de la Grind, aflat la circa 10 kilometri de capătul autostrăzii, de la Holdea, a rămas inutilizabil după finalizarea sa, pe motiv că deschiderea sa ar crea ambuteiaje. „În proiect, intersecţia de la Grind (Dobra) este definită ca „punct de întoarcere” nu ca nod rutier şi are rolul de a fi utilizată în caz de avarie/accident/închiderea viitoarelor tuneluri de pe sectorul Lugoj -Deva 2. Punctul de întoarcere nu este deschis circulaţiei din cauza apropierii de trecerea la nivel cu calea ferată de pe DN 68A. Închiderea barierei CF pentru 10 – 15 minute ar risca blocarea A1. Asemenea intersecţii, nu noduri, mai sunt la Pianu şi la Orţişoara”, a informat Alina Sabou, purtătoarea de cuvânt a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.
Monitorizarea poate dura câteva luni
În ce privește restricțiile de tonaj, care duc la interzicerea camioanelor pe cei 21 de kilometri de autostradă, acestea vor rămâne în vigoare pentru cel puțin câteva luni. „Lotul se află în monitorizare. Perioada de monitorizare depinde de comportamentul lotului sub trafic. Monitorizarea este realizată de către o echipă formată din topograf, inginer responsabil calitate, inginer poduri și ingineri de la Serviciul Autostrăzi – DRDP Timișoara”, a precizat reprezentanta DRDP Timișoara. Lotul 3, de 21 de kilometri, se întinde între Ilia şi Holdea şi a fost deschis traficului în 23 decembrie 2019. A fost construit de Asocierea de firme Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA şi Arcadis Eurometudes SA, care a obţinut în toamna anului 2013 contractul pentru derularea investiţiei, estimată iniţial la 580 de milioane de lei, fără TVA.
Leave a Reply