Frumusețe și unicat. Istoria, în obiecte de tezaur

Sute de obiecte de patrimoniu cultural național, care reconstituie o istorie milenară, fac parte din „Tezaurul istoric” al Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) din Deva.

Descoperite de arheologi, scoase la lumină în urma unor descoperiri întâmplătoare sau provenite din donații și achiziții, aceste obiecte ilustrează istoria învățată din cărți și din școală și ne pun față în față cu opere de artă, podoabe, bijuterii, monede, lucruri de zi cu zi pe care le-au avut sau le-au folosit oameni care au trăit în Epoca Bronzului, în perioada Regatului Dac, a Imperiului Roman, Evului Mediu sau Imperiului austro-ungar. Suntem despărțiți doar de o vitrină de sticlă de o podoabă purtată de o femeie care a trăit în urmă cu peste 3000 de ani, găsită într-un mormânt în zona actualului Turdaș, sau de o brățară de aur care a stat cândva pe mâna unei femei romane care a trăit la Ulpia Traiana.
Tezaurul istoric al muzeului devean cuprinde bijuterii, monede, podoabe, statuete, vase, cărți vechi, obiecte și piese din zestrea etnografică etc.
Printre ultimele obiecte clasate în categoria „Tezaur” aflate în patrimoniului MCDR Deva se află matrița de bronz descoperită în 2013 la Sarmizegetusa Regia. Piesa a fost clasată în categoria „Tezaur” în 2016, prin ordin al Ministrului Culturii. Matrița este o piesă masivă din bronz, cu opt feţe, dintre care două, hexagonale, iar şase au formă rectangulară. Potrivit istoricilor, pe toate feţele se află reprezentări zoomorfe, în negativ, de diferite dimensiuni. Sunt imagini de animale care se luptă şi animale reprezentate individual. Sunt animale fantastice și reale: grifon, leu, tigru, leopard, elefant, rinocer, hipopotam, urs, mistreţ, lup etc. Cu ajutorul matriţelor de acest fel se ornamentau foi subţiri din metale preţioase, aur şi argint, sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ.

Istorie, meșteșug, frumusețe

Tot din categoria „Tezaur” fac parte și plăcuțele votive de la Germisara, descoperite în complexul termal roman din actuala stațiune Geoagiu-Băi. Realizate din foiță de aur, plăcuțele au fost datate în secolele II – III după Hristos. Potrivit cimec.ro, site al Institutul Național al Patrimoniului, în termele romane de la Germisara au fost descoperite peste 600 monede de bronz şi argint, o statuie a zeiţei Diana, altare votive şi opt plăcuţe votive din aur dedicate zeităţilor tămăduitoare şi protectoare ale apelor termale – Diana, Hygia şi Nymphae.
O aplică cu capul Meduzei, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, impresionează privitorul prin măiestria realizării, perfecțiunea clasică și vechimea ei. Piesa are forma unei măşti și este datată în secolul al II-lea după Hristos. „Figura tânără şi patetică a Meduzei cu faţa ovală, ochii mari migdalaţi, larg deschişi, cu pupilele marcate, cu sprâncenele gingaş subliniate, nasul lung, ascuţit, cu nările uşor dilatate, gura întredeschisă cu dinţii mici şi regulaţi şi colţurile buzelor puţin lăsate în jos, într-o expresie de furie abia disimulată. Părul este bogat, cu şuviţe libere frumos aranjate. Deasupra tâmplelor, cu deosebită grijă, sunt conturate aripioarele. Pe margini, ascunse de buclele părului, se păstrează încă trei nituri de fier pentru fixare”, este descrierea piesei pe site-ul cimec.ro.
Toate aceste piese și alte obiecte din categoria „Tezaur” pot fi văzute încă la Muzeul din Deva, într-o expoziție specială. Vizitatorii au ocazia să admire podoabe de aur din Epoca Bronzului, piese de argint dacice, Tezaurul de la Sărăcsău (județul Alba), podoabe și bijuterii romane din aur, monede de tip koson descoperite la Sarmizegetusa Regia, tezaurele monetare de la Piatra Roșie, Valea Arsului, Lăpușnic, Sălciva și tezaurele de la Vinerea (județul Alba) și Nălați-Vad. Din păcate, celebrele brățări dacice din aur, braconate în zona Sarmizegetusa Regia și recuperate de statul român, nu se află în patrimoniul muzeului devean. Ele sunt expuse în sala „Tezaurului Istoric” a Muzeului Național de Istorie a României din București.

googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1536585829504-0’); });

Articol preluat de pe glasul-hd.ro