Drumul Judeţean 666 a fost până în urmă cu un deceniu una dintre cele mai anevoioase căi rutiere din judeţul Hunedoara.
De atunci, scurtătura prin munţi dintre Ţara Haţegului şi oraşele de pe valea Jiului de Vest (Vulcan, Lupeni, Uricani şi Aninoasa) a fost asfaltată în mai multe etape, iar în prezent au loc lucrări de modernizare a Străzii Crividia din Vulcan, ultimul sector al drumului judeţean. Odată cu finalizarea lor, noua şosea va fi complet asfaltată.
Drumul Judeţean 666 începe de la ieşirea din satul Crivadia spre Băniţa. Şoferii care se aventurează pe noua şosea cotesc la dreapta, apoi traversează satele Merişor şi Dealul Babii din ţinutul momârlanilor, urcând până la cota 900 de metri. De pe crestele acoperite cu pădure, călătorii coboară spre Vulcan, trecând prin vechea colonie muncitorească – locul unui fost lagăr al prizonierilor sovietici din Al Doilea Război Mondial – şi prin faţa Exploatării Miniere Vulcan. La capătul său, drumul se intersectează cu DN 66 A Petroşani – Uricani.
„Centura momârlanilor” scurtează, astfel, cu 15 kilometri şi cu circa 20 de minute de mers cu maşina traseul dintre oraşele Haţeg şi Vulcan, faţă de ruta clasică pe Drumul Naţional 66, care mai traversează localităţile Băniţa, Petroşani şi Aninoasa. De asemenea, drumul scoate din izolare cătunele risipite din munţi şi cartierul mărginaş al Vulcanului, oferindu-le călătorilor câteva privelişti spectaculoase.
În urmă cu peste un secol şi jumătate, Vulcan era cea mai dezvoltată aşezare din Valea Jiului, iar actualul drum judeţean era folosit ca rută a poştalioanelor care traversau Pasul Vulcan, din sudul ţării şi coborau în Ardeal. Tot atunci, calea ferată a cărbunelui era proiectată pe ruta Simeria – Vulcan.
Planurile iniţiale ale constructorilor au fost schimbate, din cauza pantelor pe care trebuiau să le străbată trenurile începând din zona Crivadia, astfel că a fost aleasă ruta actuală a căii ferate Simeria – Băniţa – Petroşani.
comentarii