La inițiativa fostului candidat la fotoliul de Primar al Municipiului Deva, Alin Amititeloaie, consilierul local Lucian Mara, a depus pentru sedința ordinară de astăzi, un proiect prin care se solicită eliminarea taxei pentru apele pluviale.
“a) să aprobe eliminarea taxei pentru apele pluviale – meteo în unitățile administrativ-teritoriale membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”AQUA PREST HUNEDOARA” în care își desfășoară activitatea operatorul SC Apa Prod S.A. ” extras din PROIECTUL DE HOTĂRÂRE nr. 39 din 20.01.2023
“Eliminarea tarifării epurării apei de ploaie din facturile hunedorene este o țintă concretă pentru mine!
Primul pas în această bătălie a fost făcut de Claudiu Ionescu , consilier POL la Hunedoara, care a obținut aprobarea unui hcl prin care CL Hunedoara îl mandatează pe reprezentantul său în ADI ApaServ să voteze pentru eliminarea acestui tarif.
Pentru că sunt necesare 29 de voturi în ADI (ADI are 56 de membri) pentru a se atinge majoritatea, m-am decis să fac tot posibilul să extind reușita lui Claudiu în cât mai multe consilii locale ale uat-urilor din județ.
Știam că pentru asta trebuie să mă fac frate cu diavolul
!
Știu că va fi greu de crezut, dat fiind istoricul relațiilor dintre noi, dar mi-am călcat pe orgoliu și am apelat la USR.
Am purtat discuții cu unul dintre liderii acestui partid, Dacian Micula (consilier județean usr), i-am explicat la ce strategie m-am gândit și i-am pus la dispoziție draftul proiectului de HCL.
Spre bucuria mea, Dacian a acceptat atât să stăm de vorbă, cât să și încerce să implementeze această idee.
În același timp, am discutat cu Lucian Mara • USR , căruia i-am propus același lucru pentru Deva. Lucian a fost foarte expeditiv, a adaptat draftul proiectului și l-a și depus la Deva.
Dacă acest proiect va reuși, va fi un succes care chiar va veni consistent în ajutorul cetățenilor.
Prin trecerea sarcinii de plată în dreptul primăriilor se va face, cumva, dreptate, deoarece de o astfel de măsură vor beneficia în egală măsură absolut toți cetățenii, fără să se mai aplice vreun tip de discriminare.
Vom vedea, în momentul în care aceste proiecte vor ajunge pe OZ-uri, cine va îndrăzni să voteze împotriva unei măsuri menite să fie în sprijinul hunedorenilor. Iar voi veți afla cu siguranță cine sunt și sper că veți ține minte până în 2024.
Până atunci, pot doar să le mulțumesc lui Dacian și lui Lucian pentru deschidere și reacție!
Cu fiecare ploaie mai serioasă, pe străzile în pantă ale orașului se formează adevărate torente, iar străzile din jumătatea inferioară (ca și cotă) sunt inundate.
1. Primul lucru se întâmplă din cauză că, odată cu extinderea suprafețelor pavate înspre dealuri, a crescut volumul de apă care cade pe străzi, la care se adaugă și “modelarea” haotică a zonelor de deal și defrișarea copacilor din acele zone.
Ce se poate face?
În primul rând trebuie redus aportul de apă de pe zonele în pantă pe stradă. Nu trebuie inventat nimic: lucrări de îmbunătățiri funciare, de sistematizare a terenurilor în mod corect, rigole colectoare, șanțuri de gardă.
Aceste ape trebuie colectate printr-un sistem care să ducă apa în bazine de retenție, cum e cel din parcul de la Bejan, de exemplu. E apă curată, nu e poluată cu hidrocarburi și nu trebuie să ajungă pe străzi.
Pentru a aduna apa de pe străzi trebuie revizuite toate sistemele de colectare (curățate rigolele și gurile de scurgere) și construite altele noi, cu capacitate de captare suficient de mare.
De exemplu, la capătul străzii Sadoveanu înspre 22 Decembrie a fost construit un grătar cu lățime destul de mare. Efectul e că nu mai “scapă” apa pluvială de pe Sadoveanu în 22 Decembrie.
2. Rezolvarea acestei probleme e clar mai complicată, dar nu imposibilă!
Toată apa pluvială colectată de pe suprafața municipiului Deva trece prin stația de epurare a orașului. Ăsta este motivul pentru care se facturează apa de ploaie.
Dar nu din cauza acestui fapt se produc inundațiile, ci din cauză că rețeaua unică nu are peste tot diametrul suficient de a prelua un volum mare de apă într-un timp scurt, iar pe lângă asta, din cauza indisciplinei cetățenilor, această rețea se mai și înfundă.
Soluția?
Una costisitoare, dar obligatorie: executarea unei rețele paralele de canalizare pentru apa pluvială. Apa trebuie trecută prin separatoare de hidrocarburi cu by-pass (când volumul e mare trece prin by-pass, nemaifiind necesară separarea), colectată într-un lac de acumulare, de unde să fie deversată controlat în Mureș sau utilizată pentru irigații.
Trebuie început de jos în sus, astfel încât să devină funcționale toate tronsoanele pe măsură ce sunt executate, e o lucrare care se poate întinde pe o perioadă lungă de timp, cu costuri financiare mari, cu deranj în oraș, dar e absolut necesară.” – Alin Amititeloaie
Legislația în vigoare prevede plata de către utilizator a apei meteorice, cunoscute „în popor” sub numele de apă de ploaie. Facturarea apei meteorice este reglementată prin HG 188/2002 modificată și completată prin:
– HG 352/2005 pentru aprobarea normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare a localităților și direct în stațiile de epurare;
– Standardul Roman 1846-1:2006 si 1846-2:2007 privind coeficienții de scurgere a apelor pluviale.
Lunar, Administrația Națională de Meteorologie, prin Stațiile Meteo, emite buletine în care sunt precizate cantitățile de apă căzute în fiecare localitate în parte. Deoarece această apă meteorică se scurge în canalizarea localităților, operatorii de apă și canalizare facturează către utilizatori cantitatea rezultată în urma calculului specific. Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de ANM pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi.
În cadrul contractelor de furnizare se utilizează formule de calcul analitic, aplicabile fiecărui utilizator, sau norme specifice locale, pe categorii de utilizatori, determinate tot analitic.
CALCULUL CANTITĂȚII DE APĂ METEORICĂ ESTE REZULTAT DIN:
– Suprafața folosită de utilizator expusă ploii sau zăpezii, măsurata în mp
– Cantitatea de apă comunicată de Stația Meteo
– Coeficientul de scurgere a apelor pluviale în funcție de natura suprafeței, prevăzut in standardul român.
FORMULA DE CALCUL ESTE URMĂTOAREA:
Q = 0,001 x S x A x f, unde
Q= cantitatea de apă metetorică
S= suprafața declarată de utilizator și stabilită de comun acord cu operatorul
A=cantitatea comunicată de Stația Meteo
f= coeficientul de scurgere – sursă: Apa Prod SA
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1536585829504-0’); });
Leave a Reply