De peste doi ani, niciun tren de călători nu a mai plecat din gara Hunedoarei, spre Simeria. Calea ferată de 18 kilometri, care leagă cele două oraşe, mai este utilizată doar pentru transportul de mărfuri, însă garniturile feroviare, care circulă rar, nu mai ajung la Hunedoara, ci doar până la Peştişul Mare. Între Hunedoara – municipiul de la capăt de linie – şi Peştiş, liniştea s-a lăsat peste vechea cale ferată, de la a cărei înfiinţare a trecut aproape 140 de ani.
Clădirea emblematică a Gării Hunedoarei, pusă de doi ani sub lacăt, este şi ea pustie. În faţa ei, liniile de oţel au ruginit şi sunt acoperite de vegetaţie. Cu cât se depărtează de staţia CFR, ele devin mai puţin vizibile în păienjenişul de buruieni şi mărăcini lasat să le acopere. Câteva cantoane feroviare s-au ruinat pe margine, după ce au rămas abandonate. Cei care iau la pas calea ferată pot observa din loc în loc găurile lăsate de cei care au furat şuruburile din calea ferată şi instalaţii feroviare vandalizate.
În stânga, peste canalul Cernei care curge paralel cu traseul căii ferate, până la ieşirea din Hunedoara, se înfăţişează întinderea de ruine din vechea platformă siderurgică a municipiului. În dreapta, călătorii lăsau în urmă fosta fabrică de pâine construită în anii ’50 – acum închisă şi cartierul Ceangăi. Apoi calea ferată tăia, însoţită de râul Cerna, teritoriul ocupat de oţelăriile şi laminoarele combinatului, de vechiul Blooming, trecea pe la poalele uriaşelor halde de zgură şi continua spre Peştişul Mare, Bârcea Mare, Sântandrei şi Simeria, pe un traseu parcurs în 40 de minute cu trenul.
Calea ferată Hunedoara – Simeria a fost inaugurată în 25 mai 1884, iar trenurile au circulat fără întrerupere pe ea până în primăvara anului 2018.
comentarii