O postare apărută pe o rețea de socializare a readus în atenție situația alarmantă în care se află cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Un grup de reconstituire istorică din Alba Iulia s-a fotografiat cocoţat pe ruinele unuia dintre turnurile de observaţie din cetatea Costeşti, iar fotografiile au fost distribuite pe pagina de Facebook a unui arheolog din Alba Iulia. La câteva zile, pe pagina „Sarmizegetusa mea, a ta, a noastră” au apărut şi reacţiile legate de această acţiune, reacţii presărate cu acuze dure şi cuvinte grele de o parte şi de cealaltă.
„Gibonodaci cățărați pe monumente”
„Domnule istoric travestit, specialist în istoria dacilor dacă nu știți, tocmai călăriţi un monument istoric. Dacă nu aveaţi voie acest lucru la Sarmizegetusa ați găsit de cuviinţă să faceţi acest lucru la Costești. Vă atrag atenţia că ceea ce dumneavoastră credeţi că aveţi dreptul să faceţi, are dreptul oricine, iar emplectonul pe care îl călăriţi din plin ar putea, prin puterea exemplului să fie călărit de fiecare turist şi în final distrus. Sau Quod licet Jovis non licet bovis (Ce este permis lui Jupiter, nu este permis boului) este dictonul dumneavoastră preferat? Ruşine, arheolog Cătălin Borangic”, scrie Sorin Minulescu în contul pomenit mai sus. Căţăratul pe monumente a fost prioritatea numărul unu la stabilirea regulilor de administrare a Sarmizegetusei Regia. Nu a fost un moft, ci o necesitate. La această concluzie a ajuns şi Consiliul Ştiinţific, cel care a impus această prevedere. Gestul celor care au intrat cu bocancii pe monument e cu atât mi greu de înţeles, cu cât autorul este un arheolog de meserie. Arheologul Cătălin Borangic îşi justifică fapta prin aceea că s-a filmat un clip de promovare pentru UNESCO.
Dacă poate arheologul, poate şi turistul
Atitudinea celor care au călărit monumentul UNESCO a provocat indignarea mai multor persoane cărora le pasă de soarta cetăţilor, printre care fostul administrator al Sarmizegetusei Regia. Vladimir Brilinsky a preluat textul şi l-a distribuit pe pagina sa. Acolo a început un dialog presărat cu scuze şi acuze, în care părerile sunt net în defavoarea lui Cătălin Borangic arheologul din Alba Iulia, cel care a iniţiat „şedinţă” foto călare pe monumentul de patrimoniu mondial de la Costești. „Individul ori nu judecă, ori se face că nu-i pasă şi tratează monumentele ca pe moşia proprie. Trebuie să înţelegem un lucru, foarte clar: Ceea ce unui individ îi este permis, este permis tuturor. Dacă cineva are dreptul să călărească monumentele, automat acest drept le revine tuturor celor care vizitează acele locuri. Şi atunci ne putem închipui cum 50.000 de turişti vin şi, în baza dreptului conferit de nefericitul gest al lui Cătălin Borangic, îi urmează exemplul. Cu toate că în acest caz toleranţa ar trebui să fie zero, din păcate gestul său nu este singular. Un alt arheolog pentru care delaţiunea ordinară este un mod de viaţă, îşi conducea turiştii până acum şase ani, pe zidul incintei militare din Sarmizegetusa Regia contribuind consistent la distrugerea acestuia”, a afirmat Vladimir Brilinsky, cunoscut de mai bine de 20 de ani pentru tenacitatea sa de a lupta pentru protejarea cetăţilor dacice.
Apel de la „Ambulanţa pentru Monumente”
De remarcat este faptul că acum în cetatea Costești se desfăşoară o amplă acţiune de protejare a turnurilor locuinţă, aflate într-un stadiu alarmant de degradare, atât din cauza intemperiilor, dar mai ales din cauza acţiunilor umane voluntare şi inconştiente de a călca în picioare pietrele care compun aceste edificii şi a umpluturii de pământ şi piatră (emplectonul) care reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale tehnologiei constructive din Dacia preromană aşa cum afirma Hadrian Daicoviciu. Un proiect al Institutului Naţional al Patrimoniului este pus în aplicare de către „Ambulanţa pentru Monumente”, un ONG care s-a făcut remarcat şi cu alte ocazii în care monumente aflate în pragul colapsului au fost protejate. În nota de fundamentare a proiectului se arată clar că acţiunea factorului uman asupra acestor monumente unicat este extrem de nocivă, motiv pentru care sunt prevăzute măsuri de stopare a agresiunii asupra monumentelor de patrimoniu mondial.
Leave a Reply