BARAJUL RÂUL MARE – RETEZAT TRECE PRIN TRANSFORMĂRI RADICALE

Priveliştea barajului Râul Mare – Retezat s-a schimbat după ce administratorii amenajării hidroenergetice au decis umplerea acestuia.

Nivelul Lacului Gura Apelor (Gura Apei) – Retezat a crescut în ultimele luni la o cotă la care nu a mai fost în aproape întreaga istorie a sa, iar întinderea albastră a înghiţit cea mai mare parte din malurile folosite ca locuri de agrement pentru pescari. Şi va mai creşte cu cel puţin trei metri, până la cota 1.072. Barajul se află în proces de umplere în pregătirea unui proiect de retehnologizare a hidrocentralei Râul Mare – Retezat, estimat la 80 de milioane de euro şi derulat de Hidroelectrica.

„Râul Mare – Retezat este următorul proiect de anvergură, este un proiect pe care ni-l dorim foarte mult şi care depinde de umplerea barajului de la Râul Mare, proces care a început anul trecut, pentru a stabili nivelul de plecare al echipamentelor noii centrale. Vorbim de o înlocuire totală a echipamentelor din centrală şi o creştere a puterii ei la circa 350 MW. Ne dorim ca ea să fie principala centrală pe servicii de sistem, echilibrare şi asigurarea energiei consumului în vârf. Depindem de vreme, de nivelul de umplere a lacului şi de precipitaţii. Umplerea va fi reluată în primăvara anului viitor. Pregătim lacul pentru viitura de primăvară, ca odată cu ea să ajungem la cota finală de 1.072 – nivel normal de retenţie”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

Recepţionarea barajului şi ridicarea sa la cotă este o chestiune nerezolvată de 30 de ani, a precizat Bogdan Badea. „Odată cu această umplere vom continua procesul de retehnologizare a centralei care va produce la parametrii iniţiali la care a fost gândită”, a adăugat directorul Hidroelectrica.

Barajul Gura Apelor (Gura Apei) a fost inaugurat în 16 aprilie 1986 după 11 ani în care s-a muncit la construcţia lui. În anii ’70, când autorităţile regimului comunist au decis amenajarea hidrografică, proiectul estimat atunci la 250 de milioane de dolari a stârnit controverse. Zeci de kilometri de galerii au fost săpaţi în munte pentru a devia cursul pâraielor din Retezat spre lacul de acumulare. La acea vreme, Gura Apelor era considerat cel mai mare baraj de aroncamente şi miez de argilă din Europa. Lacul de acumulare Gura Apei, întins pe circa 420 de hectare, are o adâncime maximă de peste 160 de metri, iar barajul lui are o lungime de 464 de metri şi o înălţime de 168 de metri. Situat la cota 1.000 faţă de nivelul mării, barajul are o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament de 12 metri. Barajul Gura Apelor a fost construit din aroncamente (bolovani şi pietriş), grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, reprezentată barajul Gura Apelor şi hidrocentralele Retezat şi Clopotiva, are o putere instalată de 349 MW şi o energie medie multianuală de 630 de GWh. Are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi în regularizarea cursului Râului Mare şi atenuarea undelor de viitură. În avalul barajului, în depresiunea Haţegului, ulterior au mai fost construite nouă hidrocentrale, care au o putere instalată totală de 134,3 MW şi asigură o producţie medie anuală a energiei de 193,4 GWh.

Articol preluat de pe zhd.ro

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.