Reabilitarea incintelor II şi III ale Cetăţii Devei a durat trei ani, în perioada 2013 – 2016, timp în care accesul publicului în incinta aşezării medievale a fost restricţionat.
Investiţia de nouă milioane de euro, finanţată prin Fondul European de Dezvoltare Regională, a inclus cercetarea arheologică, refacerea zidurilor şi a porţilor, a Camerei de artilerie a Bastionului, a drumului de acces, precum şi finisaje.
De asemenea, a fost construit un pod de acces între incintele II şi III, în cadrul unor investiţii suplimentare realizate de administraţia locală.
„Rezultatul proiectului de restaurare este unul bun. Lucrările au fost realizate sub supraveghere arheologică şi a Comisiei Monumentelor Istorice, iar constructorii nu s-au abătut de la proiect”, afirma Angela Kalauz, arhitecta şefă a Devei, la acea vreme.
Tot atunci, modul în care au fost reabilitate incintele exterioare ale monumentului istoric a stârnit controverse, arheologul Adrian Andrei Rusu fiind printre cei care s-au declarat nemulţumiţi de noul aspect al cetăţii.
„A fost o abordare eronată a incintelor II şi III, însă este evident că incinta I este foarte complicată şi arhitecţii care au abordat Deva nu au capacitatea să înţeleagă ce este acolo. În rest, întâlnim categoria de gafe arhitectonice şi de construcţie pe care deja o avem experimentată şi cu consecinţe grave în alte cetăţi din România”, afirma A. A. Rusu.
În 3 aprilie 2016, cetatea a fost redeschisă publicului, iar peste 5.000 de oameni au venit s-o viziteze într-o singură zi. Oamenii au stat la coadă zeci de minute la telecabină şi apoi s-au înghesuit pe aleile şi terasele sale.
Autorităţile şi-au pus atunci mari speranţe că reabilitarea Cetăţii Devei va duce la dublarea numărului de turişti în următorii ani, însă acest lucru nu s-a întâmplat. A crescut uşor numărul vizitatorilor, ajungând în jurul a 200.000 – 250.000 pe an, însă mulţi dintre oaspeţii aşezării s-au arătat nemulţumiţi de ce au găsit în cetate.
Zidurile şi faţadele reabilitate până în 2016 sunt cuprinse în mare parte de igrasie, mucegaiul s-a întins pe pereţii încăperilor închise, lăsate goale şi neaerisite, în unele locuri mobilierul de lemn s-a şubtrezit şi s-a rupt, iar porţiuni mari din pavajele aleilor s-au desprins. Bolovanii şi bucăţile de stâncă au alunecat peste alei, la fel şi trunchiurile unor arbori de pe Dealul Cetăţii. Unele instalaţii de iluminat au fost distruse, iar prizele şi elementele din sistemul electric s-au defectat.
Doar automatele de băuturi şi dulciuri, amplasate fără avizul Direcţiei de Cultură, funcţionează în aşezarea medievală. Schelele de lemn parţial distruse de pe Incinta I (Palatul Cetăţii) au rezistat de peste un deceniu pe construcţie, chiar dacă unele din ele s-au prăbuşit, smulse de vânt, de-a lungul timpului. Incinta I este închisă publicului în aşteptarea restaurării pe fonduri europene.
La cinci ani de la redeschiderea Cetăţii Devei, aşezarea este pustie în cea mai mare parte a timpului, deşi accesul în aşezare este gratuit. Doar urcarea în cetate cu telecabina se plăteşte, însă pe amatorii de plimbări pe jos, un ocol de 15 minute, de la staţia telecabinei până la Poarta I a Cetăţii Devei, îi scuteşte de o cheltuială de 20 de lei.
Cetatea nu mai are din 2018 un serviciu propriu de administrare, acesta fiind înfiinţat în 2016 şi desfiinţat doi ani mai târziu de conducerea municipalităţii, după ce un control intern a dus la descoperirea mai multor nereguli în activitatea acestuia.
În 2018, Serviciul avea peste 30 de angajaţi, majoritatea la birouri, iar şefii săi îşi decontau ilegal deplasările şi sejururile la hoteluri de lux şi îşi stabileau ilegal sporuri şi majorări salariale, arăta un raport al Corpului de Control din Primăria Deva.
Cetatea a trecut ulterior în administrarea Serviciului Public de Gospodărire Municipală Deva, din cadrul primăriei, responsabil în principal cu întreţinerea zonelor verzi din municipiu.
Reprezentanţii Primăriei Deva susţin însă că situaţia monumentului istoric se va schimba. Construcţia unei noi telecabine a fost scoasă la licitaţie publică, iar lucrările, finanţate din bugetul local al Devei sunt estimate la trei milioane de euro.
De asemenea, cinci milioane de euro, accesaţi din fonduri UE, vor fi investiţi în refuncţionalizarea Incintei I a monumentului istoric, închisă publicului în prezent.
- Situație complicată în Deva: aproape 6 cazuri de Covid 19 la mia de locuitori
- Dosarul de corupție care a „cutremurat” Primăria Deva. Acuzațiile procurorilor: șpaga, primită în trei tranșe pentru atribuirea contractelor
- Ce se întâmpă cu dosarul retrocedărilor controversate din Retezat
comentarii