Despre recuperarea pacienţilor cu afecţiuni neurologice şi o tehnologie ce ar putea revoluţiona modul de tratament al acestora.
Dan Răican, președintele Asociației „AntiParkinson” Deva, cunoscut pentru lupta sa în sprijinul pacienților care suferă de această boală, dar și de alte afecțiuni, a acceptat o propunere primită de dincolo de ocean, de a publica un articol pentru o revistă medicală din Statele Unite ale Americii. El spune că va face acest demers în colaborare cu cercetătorul român Constantin Costescu care a dezvoltat o tehnologie ce vine în întâmpinarea persoanelor care au suferit degenerări neuronale, în special atac vascular cerebral (AVC).
Dan Răican a acceptat să scrie pentru „Journal of Alternative, Complementary&Integrative Medicine”, revistă medicală lunară, publicată în SUA. Propunerea a venit din partea americană în urma participării deveanului la un congres ce s-a desfășurat anul trecut, la Timișoara, și în cadrul căruia acesta a prezentat un articol referitor la tratamentul psihologic al bolii Parkinson. Dan Răican a decis să dea curs invitației editorilor americani, de a publica un articol pe această temă în „Journal of Alternative, Complementary&Integrative Medicine”. A decis să facă acest lucru nu singur, ci împreună cu un cercetător român, având intenția de a revoluționa modul de tratament al afecțiunilor neurologice. Este vorba despre cercetătorul Constantin Costescu, cu care deveanul are o mai veche colaborare.
Despre SENS -un dispozitiv care ar putea reda şansa pacienţilor care au suferit AVC
Matematician de profesie, profesorul Constantin Costescu, din Roman, a pus bazele unei tehnologii care ar putea oferi o speranţă pacienţilor care au suferit un atac cerebral vascular şi familiilor acestora. La capătul a mai bine de un deceniu de cercetări, acesta a dezvoltat un proiect ce are drept scop recuperarea persoanelor care au suferit degenerări neuronale. Concret, este vorba despre un dispozitiv cu ajutorul căruia pacienţii care au suferit degenerări neurale pot primi şansa de a se recupera. SENS (Smart External Neuro Stimulation), aşa cum este numit dispozitivul creat de cercetătorul Constantin Costescu, trimite un set de stimuli către pacient şi apoi colectează datele de răspuns, folosindu-le pentru modularea noului set de stimuli. Cercetătorul explică că, în momentul de faţă, nu există nicio metodă clară prin care pacienţii cu această afecţiune pot intra, cumva, pe un făgaş de reabilitare sau de recuperare. „Anumiţi stimuli, făcuţi într-o anumită ordine distinctă, pot influenţa capacitatea creierului de a se remodela. Adică, funcţiile pe care acesta le face în mod curent şi care, dintr-un motiv sau altul, nu mai sunt active, se pot distribui pe alte zone. Cum se face acest lucru? Printr-un dispozitiv care are un sistem de stimuli şi care învaţă, practic, creierul să răspundă la anumiţi stimuli. Este o procedură în buclă, o buclă care tot timpul duce la perfecţionare. (…) Încet -încet, ne apropiem de pacient, până când reuşim să maximizăm structura topologică şi funcţiile pe care pacientul le mai are. Doar schimbând topologia putem interveni la nivel neuronal astfel încât să reabilităm un pacient, creând, practic, o nouă reţea în interiorul creierului”, a explicat cercetătorul Constantin Costescu.
„Vă dau un exemplu: construim un oraş, de la cap la coadă, cu case şi străzi. La un moment dat, un meteorit se prăbuşeşte peste oraşul respectiv şi distruge totul. Unele clădiri, să zicem că supravieţuiesc, însă trebuie să reconstruim străzile. Poate, nu le facem la fel şi exact unde au fost înainte. Oamenilor le va fi mai greu să meargă la serviciu sau să cumpere lapte, pâine etc., pe noile străzi, dar, până la urmă, le vor învăţa şi oraşul va funcţiona, din nou. Cam aşa ceva este şi cu această tehnologie (…) În zona creierului trebuie intervenit cu multă inteligență. Putem doar să operăm și să scoatem niște bucăți, dar să restabilim funcții prin operație nu se poate. Informația nu e stocată în hard disk-uri mici pe care le putem scoate, curăța, și pune la loc. Informația stă în celule și atunci trebuie să învățăm acele celule. De fapt, le învățăm să învețe. Aceasta este partea genială a tehnologiei”, a adăugat cercetătorul Constantin Costescu.
“Cei care cred că nu au nicio speranță, pot avea o speranţă”
Într-o scrisoare semnată de conf. univ. dr. Adrian Bighea, preşedintele Societăţii Române de Reabilitare Medicală (SRRM), care este societatea profesională a medicilor de specialitate Medicină Fizică şi de Reabilitare din România, SRRM consideră că „elaborarea unui algoritm de stimulare a sistemului nervos central astfel încât să se iniţieze procesul de autoregenerare este o idee care merită să fie susţinută şi care poate conduce la rezultate cu aplicabilitate practică în domeniul atât de sensibil al afecţiunilor sistemului central nervos”.
În momentul de faţă, proiectul profesorului Constantin Costescu se află în faza de „stand -by”, adică în aşteptare. Ca să meargă mai departe, cercetătorul român trebuie să construiască un prototip SENS care să permită efectuarea de teste clinice. Constantin Costescu spune că îşi doreşte ca dispozitivul pe care l-a creat să rămână un produs exclusiv românesc. „Vreau ca produsul acesta să fie românesc. Adică, să se spună: uite ce putem noi, românii, să facem! Îmi doresc să știe lumea. Am pornit pe drumul acestei inovaţii având în familie un caz din acesta, bunicul din partea maternă, şi văzând suferința din ochii celor care nu puteau să facă nimic. Este dureros să ai pe cineva care a suferit un atac vascular cerebral, iar cei din jur să nu poate să facă nimic. (…) Domnul Dan Răican mi-a propus să ne zbatem împreună pentru acest proiect, iar am ales să colaborăm deoarece îmi doresc ca acest proiect să fie făcut cât mai mult cunoscut (…) Nu este pentru mine invenția aceasta, ci pentru atâţia oameni și familiile lor. Vreau să se audă cât mai mult, că cei care cred că nu au nicio speranță, pot avea o speranţă”, a conchis cercetătorul român.
Articol preluat de pe servuspress.ro
Leave a Reply