Cercetarea judecătorească în dosarul „matriței de bronz din Sarmizegetusa Regia” s-a încheiat. Magistrații Tribunalului Hunedoara au stabilit ca 4 august să fie data la care vor pronunța soluția în dosarul în care Andreea Ciuciu (34 de ani), o tânără din Arad care în vara anului 2013 a asistat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a solicitat despăgubiri de 500.000 de lei statului român pentru participarea la găsirea artefactului considerat unic în lume.
Procesul a început în anul 2016 şi s-a prelungit datorită audierilor martorilor care ar fi asistat la descoperirie şi a procedurilor legate de expertizarea matriţei de bronz. Expertiza aprobată de instanţă a fost realizată de fostul arheolog constănţean Ghiorghe Papuc, în vârstă de 76 de ani, însă a fost contestată de celelalte părţi din dosar. O altă expertiză a fost realizată în 2015, de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au evaluat matriţa la 560.000 de lei, iar anul trecut, fostul arheolog Ghiorghe Papuc a evaluat-o la 200.000 de lei. Unii specialiști au considerat-o un obiect cu o valoare mult mai mare, dat fiind unicitatea sa.
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Locul descoperirii se află în incinta monumentului istoric, aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO. În 23 iunie 2013, Vladimir Brilinsky, fostul adminstrator al sitului, aflat împreună cu un grup de turişti din care făcea parte şi Andreea Ciuciu, a fost cel care a scos la iveală artefactul antic, i-a anunţat pe arheologi despre el şi l-a predat imediat autorităţilor. Totuşi, Brilinsky nu a solicitat despăgubiri. Misteriosul obiect antic, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipoptami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Leave a Reply