Autoritatea Electorală Permanentă avertizează, într-o scrisoare transmisă atât președintelui României, Klaus Iohannis, cât și premierului Ludovic Orban, dar și președinților celor două camere ale Parlamentului, și obținută de G4Media.ro, că, în contextul epidemiei de COVID-19, „organizarea la termen a alegerilor locale a devenit o misiune cvasi-imposibilă, iar asupra datei alegerilor parlamentare, care ar trebui să aibă loc la finalul anului, planează un grad mare de incertitudine”.
„Dacă alegerile locale ar avea loc în data de 28 iunie 2020, hotărârile Guvernului, necesare pregătirii și organizării acestora, ar trebui să intre în vigoare cel mai târziu în data de 13 aprilie 2020”, se arată în scrisoarea trimisă de AEP.
1 aprilie ar reprezenta startul perioadei de înscriere on-line în Registrul electoral al alegătorilor cu domiciului sau reședința în străinătate, care doresc să voteze în străinătate sau prin corespondență la alegerile parlamentare.
AEP dă exemplul mai multor state care au decis amânarea unor scrutinuri:
- Austria și Marea Britanie – alegerile locale
- Canada – alegerile provinciale și municipale, alegerile parțiale și referendumul local
- Franța – turul doi al alegerilor locale
- Cehia – alegerile parlamentare parțiale
- India – alegerile pentru Consiliul Statelor
- Spania – alegerile regionale în Galicia și Țara Bascilor
- Elveția – votul popular federal și mai multe alegeri municipal
- 13 de state americane – alegerile locale, alegerile primare prezidențiale și alte tipuri de scrutine.
Și acestea nu sunt singurele exemple. Și vecinii sârbi au amânat, din cauza coronavirusului, alegerile parlamentare, regionale şi locale, programate să aibă loc la 26 aprilie.
Totodată, atrage atenția AEP, statele care îți mențin decizia a organiza alegerile la datele stabilite iau măsuri pentru a limita contactele fizice pentru a asigura sănătatea publică.
”Indiferent de varianta aleasă, amânarea alegerilor sau organizarea acestora la datele stabilite, se impune modificarea legislației primare, prin instituirea unor proceduri alternative la operațiunile electorale ce presupun interacțiunea fizică a alegătorilor, candidaților și oficialilor electorali, precum colectarea semnăturilor de susținere, înregistrarea candidaturilor, finanțarea campaniei electorale, desfășurarea campaniei electorale și înregistrarea contestațiilor, organizarea votării propriu-zise, numărarea voturilor, centralizarea rezultatelor, controlul finanțării campaniei electorale și rambursarea cheltuielilor electorale”, mai scrie în documentul citat.
Potrivit Autorității Electorale, „implementarea soluțiilor legislative, care pot fi identificate pentru a adapta procesele electorale la contextul epidemiologic actual, implică o durată de timp minimă ce variază între 3 și 6 luni, înaintea demarării perioadei electorale propriu-zise”.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, le-a trimis șefului statului, premierului și președinților celor două camere ale Parlamentului, și un proiect de lege pentru cazul în care se va depăși termenul de 13 aprilie pentru stabilirea datei alegerilor locale. Asta deoarece acest lucru ar duce la prelungirea mandatelor în curs ale primarilor, președinților de Consilii Județe și membrilor Consiliilor Locale și Județene, lucru care trebuie făcut prin lege.
Ce prevede proiectul de lege
- Potrivit proiectului de lege întocmit de Autoritatea Electorală, mandatul primarului și cel al președintelui de Consiliu Județean se prelungesc de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență până la depunerea jurământului de către primarul, respectiv președintele de CJ, nou-ales.
- Alegerile pentru noul primar, respectiv șef de CJ, „se organizează în cel mult 6 luni de la data încetării stării de mobilizare, de război, de asediu, sau de urgență, după caz”. Același lucru este valabil și pentru alegerile pentru Consiliul Local și Consiliul Județean.
- Potrivit aceluiași proiect de lege, mandatele consilierilor locali și județeni sunt și ele prelungite pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până când noile consilii sunt legal constituite.
Întrebat pe 15 martie despre eventualitatea amânării alegerilor, premierul Ludovic Orban a declarat că este prematur să avem astfel de discuții acum.
„Față de data inițială pe care o consideram potrivită – 14 iunie – la consultarea cu partidele am convenit de principiu asupra datei de 28 iunie, urmând să vedem evoluțiile și să luăm o altă decizie, tot cu consultarea partidelor, dacă amânăm sau nu. Deocamadă este prematur să avem discuții, e greu de anticipat care va fi evoluția răspândirii, dacă e virus sezonier, când va fi atins un vârf, când va fi manifestată o descreștere. În funcție de evoluții vom lua deciziile potrivite”, declara acesta în urmă cu mai puțin de două săptămâni.
Între timp, numărul cazurilor de îmbolnăviri cu noul coronavirus a sărit de o mie, iar numărul decesele ajunsese aseară la 23.
În ultimele zile, mai mulți liderii politici au avansat ideea amânării alegerilor locale.
Dan Barna, președințele USR, declara pe 20 martie, la RFI: ”am fi iresponsabili să organizăm acum alegeri, când oamenii sunt îngrijorați cum își protejează bunicii sau copiii de această pandemie”.
Și președintele PSD, Marcel Ciolacu, declara în urmă cu circa o săptămână că „este o opțiune amânarea alegerilor locale”.
Articol preluat de pe ziardehunedoara.ro
Leave a Reply