Polițiștii au efectuat ieri dimineața aproape 60 de percheziții la persoane bănuite de înşelăciune şi operaţiuni financiare frauduloase. Persoanele în cauză foloseau metoda „smishing”, care a luat amploare în România în ultimul an.
Mesaje
„Poliţiştii au pus în aplicare 58 de mandate de percheziţie domiciliară, într-un dosar penal privind comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fiind utilizat modul de operare „smishing””, a anunţat IGPR. Persoanele cercetate au transmis mesaje text, prin care informau persoanele vătămate că pe contul bancar ar avea o plată în aşteptare către un comerciant, fiind îndrumaţi să apeleze un număr de telefon asociat cu banca. Ulterior, persoanele în cauză ar fi obţinut datele cardurilor bancare, pe care le-ar fi folosit pentru a efectua tranzacţii frauduloase.
Activitatea infracţională a vizat clienţi de la mai multe unităţi bancare din România.
Ce este „smishing”
Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori în 2023 în comparaţie cu anul anterior, potrivit unei analize realizate de ING Bank şi sendSMS. Cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar, industria de curierat şi serviciile de telecomunicaţii.
În primele luni ale acestui an, în 75 la sută din cazurile de smishing, s-a încercat furtul de identitate prin utilizarea unei etichete personalizate (numele expeditorului) pentru a induce în eroare utilizatorii că mesajele sunt trimise de diferite companii.
La nivel global, 39 la sută dintre consumatori s-au confruntat cu cel puţin o încercare de înşelătorie prin SMS în 2023, potrivit unui studiu realizat de Mobile Ecosystem Forum (MEF), asociaţie comercială din industria telecomunicaţiilor. Atacurile de tip smishing sunt asemănătoare cu cele de phishing, dar folosesc mesaje SMS pentru a înşela potenţialele victime. În majoritatea cazurilor, utilizatorii trebuie să acceseze un link şi ajung pe un site web fals, creat special pentru a sustrage detalii confidenţiale (cum ar fi datele cardului sau de autentificare în aplicaţia bancară). În alte cazuri, utilizatorilor li se cere să instaleze programe malware pe dispozitivele lor mobile. Potrivit analizelor sendSMS din ultimii trei ani, cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar (56 la sută), industria de curierat (25 la sută) şi serviciile de telecomunicaţii (15 la sută). (A.N.)
Leave a Reply