- În emisfera nordică, 20 iunie 2024 este ziua în care se soarele se află în cel mai înalt punct pe cer. Atunci astrul va fi poziționat deasupra Tropicului Racului, în cel mai îndepărtat loc nordic față de pământ, în care soarele se mișcă pe cer.
În zilele apropiate solstițiului lumina soarelui veghează cel mai mult asupra pământ, de aceea se spune sunt cele mai lungi zile ale anului.
„Denumirea de solstițiu (Soarele stă) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 minute. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor nopți albe”. arată specialiștii de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de șase luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Vara astronomică începe la aproape trei săptămâni după vara meteorologică, marcată de ziua de 1 iunie și care durează trei luni (iunie, iulie și august). Zilele cele mai călduroase ale verii întârzie, în medie, cu o lună față de solstițiul de vară, așadar luna iulie este, în mod normal, luna cu temperaturi de vârf a verii.
Motivul pentru care perioada cu cele mai lungi durate a zilelor din an nu coincide cu cea mai călduroasă perioadă a anului este dat de efectul numit decalajul anotimpului, afirmă oamenii de știință.
„Este același motiv pentru care este mai cald la mijlocul după-amiezii decât la amiază. Pământului ia ceva timp să se încălzească după o iarnă lungă. Chiar și în iunie, gheața și zăpada încă acoperă pământul în unele locuri. Soarele trebuie să topească gheața – și să încălzească oceanele – și atunci simțim cea mai înăbușitoare căldură de vară. Gheața și zăpada se topesc de la începutul primăverii. Apa provenită din topiri și apa de ploaie s-au infiltrat prin zăpadă de pe vârfurile ghețarilor. Dar scurgerea de pe ghețari nu este la fel de mare acum precum va fi în lunile următoare, chiar dacă lumina soarelui lovește emisfera nordică cel mai direct acum. Așa că așteptați încă o lună pentru vremea cea mai caldă. Va veni când zilele vor începe deja să se scurteze din nou, pe măsură ce Pământul continuă să se miște pe orbită în jurul Soarelui, aducându-ne mai aproape de o altă iarnă”, informează site-ul earthsky.com.
Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Leave a Reply