Un sfert dintre cei care au participat la un sondaj de opinie declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice. Pentru majoritatea, costul energiei este motivul principal de reducere a consumului, însă un procent important invocă și poluarea. Acestea sunt date ale unui sondaj de opinie realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda Energy Policy Group (EPG), în cadrul Proiectului România Eficientă.
Cei chestionați au fost rugați să își autoevalueze comportamentul în privința consumului de energie pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „Fac risipă maximă de energie”, iar nota 10 înseamnă „Fac economie maximă la consumul de energie”. Astfel, 23% dintre respondenți și-au acordat nota 10 în privința consumului de carburanți, iar 24%, în privința consumului de electricitate. Ceva mai mulți, respectiv 28%, au spus că fac economii maxime la consumul de gaze naturale și tot atâția, la consumul de lemne. Per ansamblu, aceasta înseamnă că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient și responsabil.
Totuși, există loc de îmbunătățire a atitudinii față de risipa de resurse, întrucât ceilalți consideră că, deși fac economie, nu sunt întotdeauna suficient de atenți în privința eficientizării consumului. De pildă, 78,3% dintre români știu că, dacă sunt ținute în priză, aparatele electronice (televizorul, calculatorul, încărcătoarele etc.) consumă energie electrică chiar și atunci când nu funcționează sau nu alimentează un dispozitiv, însă doar 36,2% dintre respondenți obișnuiesc să scoată din priză aceste aparate când nu le utilizează, iar 7,1% fac acest lucru uneori.
De asemenea, cei mai mulți dintre români nu dețin în locuință dispozitive inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent, priză inteligentă etc.).
Trei din patru români ar plăti mai mult în factura de energie pentru reducerea poluării, potrivit sondajului. De asemenea, nouă din zece români ar vrea să instaleze panouri fotovoltaice pentru producția de electricitate din sursă solară la casa/blocul în care locuiesc, din care 63% doresc acest lucru în mare sau foarte mare măsură.
Cu toate că puțini sunt cei care depun eforturi maxime pentru a eficientiza consumul de energie, două treimi dintre români consideră că prețul electricității este foarte important. Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenți (52,6%) ar avea ca motiv principal pentru reducerea consumului costul energiei. Pentru alți 25,7%, principalul motiv care i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil este poluarea generată de producția de energie, iar pentru 11,3% motivația de bază ar fi creșterea independenței energetice a României, prin reducerea importurilor. Sub 5% dintre români nu consideră importantă economisirea de energie.
„Românii au început să fie tot mai conștienți de impactul pe care utilizarea resurselor de energie îl are asupra mediului înconjurător. Nu doar reducerea facturii este motivația principală pentru un comportament de consum mai responsabil, ci, iată că pentru o parte importantă din populație, aceasta a devenit calitatea mediului înconjurător și, implicit, a sănătății. Indiferent de vârstă, orientare politică sau religioasă, toți avem în comun un lucru: aerul pe care îl respirăm”, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei, și coordonator al proiectului România Eficientă.
De altfel, trei sferturi dintre români ar fi de acord cu adoptarea unor măsuri mai stricte pentru reducerea poluării, chiar dacă acest lucru ar însemna creșterea costurilor producției de energie, și doar 16,3% nu ar fi de acord, conform datelor sondajului menționat.
Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda EPG, în cadrul proiectului România Eficientă, în perioada 15-30 octombrie 2019, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.628 de respondenți, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceștia, două treimi obțin venituri lunare de până la 2.000 lei, alți 12,5% au între 2.000 și 3.000 de lei, iar 16,2% realizează peste 3.000 lei. De asemenea, circa 44% dintre respondenți locuiesc în mediul rural. Cei mai mulți dintre respondenți – 71,2% – au educație medie, 15,8% au educație superioară, iar ceilalți 12,9% au studii primare.
Leave a Reply