Continuăm analiza fenomenului turistic în județul Hunedoara, începută acum două săptămâni din două motive:
- Pentru că numărul de vizualizări ne dă încrederea că am stârnit ceva interes pentru ceea ce poate fi alternativa de salvare economică a județului.
- Pentru că din datele pe care le prezentăm se pare că din incompetență sau dezinteres cineva își bate joc de potențialul și patrimoniul turistic al județului Hunedoara!
Simple statistici
Sunt luate de pe INS (Institutul National de Statistica), pentru a nu exista dubii, date care stau la dispoziția oricui care are dorința și cunoștințele minime pentru a face câteva calcule sau comparații. Ceea ce noi, am făcut spre justa dumneavoastră informare!
În cele ce urmează am analizat oferta și perfomanța turistică a județului Hunedoara în comparație cu județele limitrofe: Arad, Timiș, Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba și Bihor.
Capacitatea de cazare în 2018
Acest indicator reprezintă totalitatea locurilor de cazare disponibile într-un an de zile în fiecare județ. Aici Hunedoara stă destul de bine, dat fiind că în Vâlcea, Bihor sau Caraș-Severin, chiar și Sibiu avem stațiuni celebre. Județul Timiș surprinde, cu capacitatea de cazare. Aradul pare depășit de situație, chiar dacă pe vremuri Lipova și Moneasa erau la mare căutare.
| Capacitate de cazare | |
| VÂLCEA | 3,702,084 |
| BIHOR | 3,544,448 |
| SIBIU | 3,182,787 |
| TIMIŞ | 2,559,522 |
| CARAŞ-SEVERIN | 2,137,105 |
| HUNEDOARA | 1,690,452 |
| ARAD | 1,527,253 |
| ALBA | 1,521,656 |
| GORJ | 956,715 |
Spunem stă destul de bine, pentru că ocupă un loc onorabil, față de ceea ce urmează!
Sosiri turiști în 2018
Acest indicativ reprezintă numărul de turiști (nu vizitatori sau excursioniști, respectvi, oameni care au stat del puțin 24 de ore în județ).
| SIBIU | 563,952 |
| BIHOR | 549,014 |
| TIMIŞ | 378,797 |
| VÂLCEA | 374,681 |
| CARAŞ-SEVERIN | 228,210 |
| ARAD | 216,016 |
| ALBA | 190,709 |
| HUNEDOARA | 188,121 |
| GORJ | 110,258 |
Înnoptări în 2018
Acest indicatv reprezintă totalul nopților petrecute în structurile de cazare turistică de către turiști într-o destinație în anul 2018.
| BIHOR | 1,522,418 |
| VÂLCEA | 1,380,811 |
| SIBIU | 900,361 |
| TIMIŞ | 895,819 |
| CARAŞ-SEVERIN | 738,306 |
| ARAD | 372,818 |
| HUNEDOARA | 367,578 |
| ALBA | 357,449 |
| GORJ | 197,175 |
Sosirile de străini în 2018
Un public țintă important, aducător de venituri consistente la bugetele locale, sunt turiștii străini. Să vedem cum stăm la acest capitol în anul 2018.
| SIBIU | 158,452 |
| TIMIŞ | 117,392 |
| BIHOR | 71,281 |
| ARAD | 50,265 |
| ALBA | 31,724 |
| HUNEDOARA | 18,043 |
| VÂLCEA | 12,394 |
| CARAŞ-SEVERIN | 8,565 |
| GORJ | 5,396 |
Gradul de Ocupare în 2018
Și acum, cel mai important indicator de performanță turistică, Gradul de Ocupare, respectiv modul în care capacitatea turistică de cazare a unei destinații este exploatată. Reprezintă raportul dintre capacitatea de cazare și numărul înnoptărilor.
| BIHOR | 42.95 |
| VÂLCEA | 37.30 |
| TIMIŞ | 35.00 |
| CARAŞ-SEVERIN | 34.55 |
| SIBIU | 28.28 |
| ARAD | 24.41 |
| ALBA | 23.50 |
| HUNEDOARA | 21.75 |
| GORJ | 20.00 |
Concluzii
Dacă excludem județul Gorj, un alt exemplu de incapacitate sistemică de a profita de urma marelui Brâncuși, vedem că județul Hunedoara este mai mereu pe ultimele locuri raportat la județele limitrofe. Cel mai grav este Gradul de Ocupare, indicativul care de fapt reflectă eficacitatea autorităilor locale în a vinde județul ca o destinație turistică! Aici stăm cel mai prost și acest lucru doare cel mai mult pentru toți investitorii din turism. Indiferent de erforturile lor, incapacitatea de a vinde ceea ce ai este responsabilitatea autorității de management a destinației, care în cazul nostru este exact autoritatea locală județeană în principal, sau, după caz, locală!
Un alt indicativ important este cel al sosirilor. Degeaba avem capacitate de cazare mai mare decât Alba sau Arad, atât timp cât aceste județe știu să atragă mai mulți turiști.
Se mai pot face și alte calcule, precum durata medie de sejur, adică totalitatea înnoptărilor împărțită la numărul sosirilor, dar rezultatul pentru județul Hunedoara este la fel de trist.
Performanța turistică a județului Hunedoara în anul 2018 trebuie obligatoriu raportată la patrimoniul turistic al județului în comparație cu cele limitrofe. Un banal exercițiu de gândire ne va dovedi că nici un județ limitrof nu atinge patrimoniul turistic al județului Hunedoara, poate toate la un loc se apropie de ceea ce noi avem și nu știm exploata.
Cine e de vină? Păi să vedem! O fi Consiliul Județean, care de câțiva ani, cu o mică excepție, în 2016 când județul a ajuns cel mai premiat la Gala Turismului nu a mai făcut nimic pentru turism? Or fi autoritățile locale care uneori intră în competiții absurde unele cu altele (exemplu Castelul de la Hunedoara cu Cetatea Deva)? Sau or fi adiministrații locale care cred că turismul poate fi o anexă la Casa de Cultură locală?
Răspunsul e unul singur! De vină pentru dezastrul în care se află turismul hunedorean sunt DOAR autoritățile județene și locale, care refuză să accepte turismul drept domeniu prioritar pentru economia județului, care manifestă un dezinteres total (cum altfel poate fi numită incapacitatea de a deschide drumul spre Poiana Pelegii, poartă principală de acces în Retezat, de peste un an de zile?) pentru cei care bagă bani în turism, care nu au capacitatea de a discerne măcar participarea la târgurile de turism, ca să nu vorbim de strategii în domeniu!
Mă gândesc ce neșansă au avut atracțiile noastre turistice (nu le enumăr, că nu ajunge spațiul) să fie poziționate în județul Hunedoara… Dacă erau în Maramureș, Suceava, Sibiu, Bihor, Constanța ca să nu zic în altă țară, câți turiști (nu vizitatori) ar fi ajuns la ele?
Leave a Reply