Au trecut aproape două decenii de la închiderea unităţilor militare care făceau parte din Regimentul 15 Rachete şi artilerie antiaeriană din judeţul Hunedoara.
Unele foste construcţii militare, abandonate în ultimii ani, au rămas şi în prezent necunoscute localnicilor, deşi se află în pădurile din vecinătatea municipiului. În jumătatea de secol în care au funcţionat, centrul de comandă şi cele patru divizioane ale Regimentului 15 erau inaccesibile civililor, iar militarii care le deserveau nu aveau voie să ofere informaţii despre ele. Mai mult, cele mai multe dintre construcţii erau extrem de bine camuflate.
Centrul de comandă de unde a fost coordonată activitatea unităţilor militare antiaeriene din judeţul Hunedoara era cel mai bine ascuns vederii, deşi a fost construit la marginea Hunedoarei şi a Teliucului. Imaginile aeriene pot arăta doar acoperişul cenuşiu al acestuia, în mijlocul pădurii vaste care se întinde peste dealurile Hunedoarei, Silvaşului şi Teliucului. Din aer, locul putea fi uşor confundat cu un petec de beton sau zgură, care nu atrăgea atenţia într-o zonă dominată de construcţiile uriaşe ale combinatului siderurgic din Hunedoara şi ale minelor de Teliuc.
Cea mai mare parte a construcţiei se afla sub pământ, unde a luat forma unui buncăr uriaş, cu mai multe niveluri şi încăperi. „Aici exista o tură de serviciu permanent asigurată printr-un şef de tură, ofiţer în statul major şi un ofiţer de serviciu pe transmisiuni cu echipele aferente. Tot aici se afla şi punctul de dirijare a aviaţiei militare, deservit de un ofiţer”, informa Asociaţia Judeţeană a Cadrelor Militare în Rezervă si Retragere din judeţul Hunedoara „Sarmizegetusa”.
Regimentul antiaerian din judeţul Hunedoara a fost înfiinţat la sfârşitul anilor ´50, pentru a apăra regiunea industrială de atacurile aeriene. Era compus din patru divizioane de foc, amplasate în zonele Haţeg, Orăştie, Vadul Dobrii şi Ilia şi dintr-un divizion tehnic, amplasat la Hunedoara. Punctul de comandă al acestuia, de tip semiîngropat, a fost amenajat în Hunedoara. Unităţile militare erau menite să asigure apărerea antiaeriană a oraşelor Deva, Hunedoara, Haţeg şi Orăştie şi a unor unităţi industriale importante ca termocentrala Mintia, combinatele din Hunedoara şi Călan, uzinele din Orăştie şi Cugir, minele de fier din Ghelari şi Teliuc şi a nodului feroviar Simeria.
Divizioanele de foc din zona Hunedoarei au fost dotate iniţial cu rachete Dvina, care au fost înlocuite în anul 1985 de sistemul S-75M3 Volhov, ambele de provenienţă sovietică, cu baterii de artilerie antiaeriană, de calibrul 57 mm, pentru apărarea antiaeriană la înălţimi mici şi, din anii ´80, cu mitraliere antiaeriene MR-4 de calibrul 14,5 mm de provenienţă românească.
Unităţile militare au fost dezafectate la începutul anilor 2000. Perimetrele unora dintre ele, ca fostul divizion din Vadu Dobrii şi cel de la Haţeg, sunt încă păzite, în schimb fostul centru de comandă a fost devastat de localnici şi lăsat să se ruineze.
Leave a Reply