Acumularea Mihăileni, aflată la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, este în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial.
De această investiţie urmau să beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp. Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
La peste trei decenii de la începerea lucrărilor, investiţia este realizată până la stadiul de 96 la sută. Se lucrează, în prezent la amenajările hidrotehnice din avalul barajului şi la devierea Drumului Naţional 74 Brad – Abrud, care va ocoli viitorul lac de acumulare. „Şoseaua de centura” construită pe malul drept al Crişului Alb este necesară pentru că odată cu înfiinţarea lacului un sector din vechiul drum va fi inundat. Vor ajunge sub apă şi mai multe gospodării din Mihăileni.
„Intrarea în exploatare a barajului de la Mihăileni va asigura necesarul de apă pentru locuitorii şi gospodăriile din zona Brad şi Crişcior, va produce energie electrică şi va apăra împotriva inundaţiilor o importanţă suprafaţă de terenuri agricole din lunca râului Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa, prin atenuarea viiturilor”, informa Prefectura Judeţului Hunedoara.
Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a intrat în şantier în 1987, fiind proiecată să producă 1,2 GW pe an. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier.. După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.
comentarii